Judeţ: Arad
Sate componente: Sâmbăteni, Cladova, Baraţca
Primar: Nicoară Petru
Viceprimar: Iovănescu Gheorghe
Secretar: Pascu Simona
Populaţie: 4.148 locuitori
Suprafaţă: 12.806 ha
Atestare documentară: 1333
Distanţa Arad: 25 km

Comuna Paulis este situata in zona de contact a Culoarului Muresului cu Campia Aradului si Muntii Zarandului. Teritoriul administrativ al comunei are o suprafata de 12806 ha. Din punct de vedere administrativ comuna este alcatuita din patru sate: Paulis - sat resedinta situat la o distanta de 25 km fata de municipiul Arad, Baratca, Cladova si satul Sambateni.

Păuliş este renumit pentru vinurile sale, făcând parte din podgoria Aradului. Terasele antropice cu vii se găsesc în nordul comunei, pe pantele Zărandului care coboară până în marginea localităţii.

Populatia comunei numara la ultimul recensamant 4148 locuitori din care 92.3% erau romani, 3.2% maghiari, 2.7% rromi, 1.3% germani si 0.5% alte nationalitati si populatie nedeclarata.

Prima atestare documentara a localitatii Paulis dateaza din anul 1333. Satul Baratca este atestat documentar in anul 1764, Cladova in anul 1308 si satul Sambateni este atestat documentar in anul 1138.

Economia comunei cunoaste in prezent o dinamica puternica, cu cresteri importante semnalate in toate sectoarele de activitate prezente pe raza comunei.

In agricultura, cultura vitei de vie detine o pondere insemnata in economia comunei, satul Baratca fiind un cunoscut centru viticol si de vinificatie. Industira materialelor de constructii este reprezentata de exploatarile de granit si diorit in localitatile Cladova si Baratca.

Potentialul turistic al comunei este impresionant. Dintre obiectivele turistice ale comunei amintim Monumentul Eroilor de la Paulis" - ridicat in cinstea ostasilor romani, din "Detasamentul Paulis cazuti in luptele din anul 1944 pentru apararea culoarului Muresului, situl multistratigrafic (paleolitic - sec XVII) de la Cladova - Dealul Carierei. Astazi se mai pot observa valul de pamant al asezarii fortificate ( sec X - XI) urmele unor ateliere metalurgice metalurgice sapate in stanca (sec. XII - XIII) si ruinele unei biserici (sec . XIII - XVI).